Pot măștile LED pentru față să declanșeze migrene sau epilepsie fotosensibilă? Ce trebuie să știți despre luminile intermitente și lumina puternică

Răspuns scurt: majoritatea măștilor LED pentru față de uz casnic, inclusiv dispozitivele de PDT și terapie LED cu iluminare constantă, sunt concepute să emită o lumină constantă, fără clipire, pe toată durata unei sesiuni, și nu o pulsare rapidă de aprindere-stingere, așa că nu se încadrează în aceeași categorie de risc ca ratele rapide de flash asociate cu epilepsia fotosensibilă. Totuși, lumina puternică în sine, constantă sau nu, este un factor declanșator de migrenă bine documentat pentru o proporție mare a persoanelor care suferă de migrenă. Dacă aveți epilepsie fotosensibilă, migrenă cu aură vizuală, orice istoric de convulsii sau o afecțiune fotosensibilă cunoscută a pielii sau ochilor, discutați cu neurologul, medicul de familie sau oftalmologul dumneavoastră înainte de a utiliza o mască LED sau orice alt dispozitiv bazat pe lumină puternică, în loc să vă bazați pe asigurări generale precum cele din acest articol.

Măștile LED pentru față clipesc sau pulsează, de fapt?

Acesta este detaliul care se pierde atunci când „LED” și „lumini intermitente” sunt menționate în aceeași propoziție. Măștile LED tipice pentru față de uz casnic, inclusiv modelele cu mai multe panouri precum LumiSpa, DermaLux, UltraLight și dispozitivele în stil InfraLux, sunt construite în jurul unor LED-uri continue, cu stare stabilă, care rămân aprinse la o luminozitate fixă pe toată durata tratamentului, de obicei undeva între 10 și 30 de minute, apoi se sting. Nu există o alternanță rapidă de aprindere-stingere în timpul utilizării normale. Documentația producătorului pentru această categorie de dispozitive descrie de obicei un flux de lumină „constant” sau „continuu”, și nu vreun efect de pulsare sau stroboscopic, iar comenzile sunt în general limitate la selectarea culorii, nivelul de intensitate și un cronometru al sesiunii.

Acest lucru este important pentru că cercetarea privind declanșarea convulsiilor discutată mai jos se referă în mod specific la lumina intermitentă, rapidă și repetitivă, nu la luminozitatea constantă. O mască care rămâne aprinsă la o singură luminozitate timp de câteva minute reprezintă o expunere la lumină fundamental diferită de o lumină stroboscopică sau de un ecran care clipește rapid.

Ce este epilepsia fotosensibilă și cât de frecventă este, de fapt?

Epilepsia fotosensibilă (EPS) este un subtip de epilepsie în care convulsiile pot fi declanșate de stimuli vizuali specifici, cel mai frecvent lumină intermitentă sau pulsantă și anumite modele repetitive cu contrast ridicat. Este, cu adevărat, o experiență minoritară, chiar și în rândul persoanelor care au deja epilepsie. Organizațiile britanice pentru epilepsie Epilepsy Society și Epilepsy Action estimează ambele o cifră de aproximativ 3 până la 5% dintre persoanele cu epilepsie care au subtipul fotosensibil. Întrucât epilepsia în general afectează aproximativ 1 din 100 de persoane, aceasta înseamnă că epilepsia fotosensibilă afectează o mică parte din populația generală, citată de Epilepsy Action ca fiind de aproximativ 1 din 4.000 de persoane.

Cu alte cuvinte, marea majoritate a oamenilor, inclusiv marea majoritate a celor care au epilepsie, nu au acest subtip specific declanșat de lumină. Asta nu înseamnă că riscul este zero sau că nu merită abordat, ci doar că ar trebui discutat proporțional, nu tratat ca o preocupare comună pentru populația generală.

Ce rate de clipire și modele de lumină sunt considerate cu risc mai ridicat?

Convulsiile fotosensibile sunt asociate în mod specific cu lumina intermitentă sau pulsantă în anumite intervale de frecvență, nu cu lumina de orice fel. Ghidurile organizațiilor britanice pentru epilepsie descriu rate de clipire de aproximativ 3 până la 30 de flash-uri pe secundă (Hertz) ca fiind intervalul cel mai frecvent capabil să declanșeze o convulsie la o persoană cu epilepsie fotosensibilă, unele surse restrângând banda cu riscul cel mai ridicat la aproximativ 10 până la 25 Hz. Sensibilitatea sub aproximativ 3 Hz este rară, iar unele persoane fotosensibile reacționează la rate de până la 60 Hz. Acest interval de frecvență este, de asemenea, baza ghidurilor de lungă durată privind imaginile cu lumini intermitente din industria de televiziune și de jocuri din Regatul Unit și Europa (asociate cu teste denumite uneori testul Harding), care restricționează modul în care posturile de televiziune și dezvoltatorii de jocuri pot utiliza secvențe rapide de clipire.

Alți factori care cresc riscul, conform ghidurilor organizațiilor pentru epilepsie, includ un flash care acoperă o parte mare a câmpului vizual (citat de obicei ca fiind cel puțin 10%), un contrast ridicat între fazele luminoase și întunecate ale flash-ului, flash-ul care ajunge la ambii ochi și clipirea care durează mai mult de aproximativ o jumătate de secundă. O singură culoare constantă care rămâne aprinsă fără a se stinge și aprinde nu corespunde acestei descrieri, aceasta fiind distincția esențială pentru majoritatea utilizărilor măștilor LED pentru față.

Poate lumina puternică să declanșeze o migrenă, chiar și fără vreo clipire?

Da, și aceasta este o problemă mult mai frecvent întâlnită decât epilepsia fotosensibilă. Fotofobia, adică sensibilitatea la lumină, este raportată de marea majoritate a persoanelor cu migrenă, cifrele American Migraine Foundation fiind citate ca fiind undeva în jurul a 85 până la 90% dintre pacienții cu migrenă care experimentează sensibilitate la lumină la un moment dat. Pentru multe persoane cu migrenă, lumina puternică, strălucirea, iluminarea fluorescentă și modelele intermitente sau repetitive sunt recunoscute ca factori declanșatori sau agravanți, separat de orice mecanism al convulsiilor. Sensibilitatea la lumină poate apărea înainte, în timpul sau după un atac de migrenă, iar unele persoane cu migrenă sunt măsurabil mai sensibile la lumină decât media, inclusiv între atacuri.

Aceasta înseamnă că o persoană poate avea o reacție reală, neplăcută, la o lumină puternică și constantă, cum ar fi o mască LED la o setare de intensitate ridicată, fără ca această reacție să aibă vreo legătură cu epilepsia sau rata de clipire. Dacă știți că lumina puternică tinde să vă provoace sau să vă agraveze migrenele, acesta este un motiv de precauție cu orice dispozitiv bazat pe lumină puternică, indiferent dacă dispozitivul clipește sau nu.

Există dispozitive de terapie cu lumină care folosesc moduri pulsatorii, și schimbă acest lucru situația?

În cadrul categoriei mai largi a terapiei cu lumină roșie și terapie LED, unele dispozitive oferă un mod pulsatoriu opțional ca alternativă la fluxul continuu, comercializat în general în jurul unor efecte propuse asupra țesuturilor mai profunde sau a aplicațiilor cerebrale, ratele de pulsare fiind discutate uneori în același interval aproximativ de Hertz cu două cifre ca ratele de clipire descrise mai sus. Aceasta este o categorie de produs și un context de utilizare diferite de o mască facială standard cu iluminare constantă, și merită menționat că o setare pulsatorie, atunci când este oferită și selectată, este scenariul în care ghidurile de mai sus privind lumina intermitentă devin direct relevante, și nu utilizarea standard în mod continuu. Dacă un dispozitiv pe care îl luați în considerare oferă explicit o setare cu clipire, stroboscopică sau pulsatorie, în loc de o lumină fixă și constantă, merită să verificați acest lucru în raport cu istoricul dumneavoastră medical, sau cu sfatul medicului dumneavoastră, înainte de a-l porni.

Cine ar trebui să consulte un medic înainte de a folosi o mască LED?

Preferăm să fim clari în această privință, nu vagi: nimic din acest articol nu reprezintă o aprobare medicală personală, și nu suntem în măsură să evaluăm riscul dumneavoastră individual. Orice persoană cu un diagnostic de epilepsie fotosensibilă, orice alt istoric de convulsii, migrenă cu aură vizuală sau o afecțiune de fotosensibilitate cunoscută care afectează pielea sau ochii ar trebui să discute cu neurologul, medicul de familie, dermatologul sau oftalmologul său înainte de a începe să utilizeze orice mască LED sau dispozitiv bazat pe lumină puternică, inclusiv cele descrise ca fiind constante sau fără clipire. Același lucru se aplică oricărei persoane care urmează în prezent un tratament fotosensibilizant, sau cărei i s-a spus de către un medic să evite expunerea la lumină puternică din orice motiv. Propriul dumneavoastră medic, care vă cunoaște istoricul, este sursa potrivită pentru un răspuns de tip da sau nu în acest caz, nu o descriere de produs.

Concluzia

Măștile LED standard pentru față de uz casnic sunt dispozitive cu iluminare constantă, nu lumini stroboscopice rapide, ceea ce le plasează în afara intervalului specific de rate de clipire cel mai asociat cu epilepsia fotosensibilă, un subtip care, în orice caz, afectează doar o minoritate, aproximativ 3 până la 5%, dintre persoanele care au epilepsie. Lumina puternică în sine poate fi totuși un factor declanșator de migrenă pentru multe persoane, indiferent dacă pulsează sau nu, iar orice setare de lumină pulsatorie sau stroboscopică, atunci când un dispozitiv oferă una, este punctul în care ghidurile privind clipirea legată de convulsii devin direct relevante. Dacă aveți un istoric personal sau familial de epilepsie fotosensibilă, convulsii sau migrenă cu aură, consultați-vă neurologul sau medicul de familie înainte de utilizare, în loc să tratați acest articol ca un substitut pentru acea discuție.